e noaptea în care gândesc în roz
mi-am cumpărat câteva vise în leasing
știu că m-am îndatorat pe viață dar n-am putut să le rezist
acum locuiesc în ele cu tot ce mă înconjoară
și ele se tolănesc prin somnul tău
se aud bătăi de aripi
îngeri veniți la mir și ambrozie gata să-ți șteargă
ultimul poem în care doar vântul mai decriptează
tăceri intrate în depresie
voi plăti pe viață pentru o mână de vise
deja sângele mi-a luat-o razna trece prin tine
fără să-l bagi în seamă și se întoarce târziu gâfâind
nici nu-l mai recunosc așa amețit
gata să-mi gâtuiască respirația cu fel de fel de povești
despre tine
despre mine
dar toate s-au furișat sub titlul acestui poem